Anca Vlad, fondatoarea grupului farmaceutic Fildas-Catena, face parte din prima generație de antreprenori români de după 1989. Este vicepreședinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), organizație apolitică ce susține și încurajează capitalul autohton, și președinte de onoare al Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM). În 2018, Anca Vlad a ocupat primul loc în TOP 50 Forbes cele mai influente femei din România.
Experiența acumulată în cei 27 de ani de antreprenoriat o plasează pe Anca Vlad în postura de bun cunoscător al mediului de afaceri românesc. Capitalul privat autohton continuă să se dezvolte, în ciuda unei lipse de comunicare cu instituțiile de stat și a unui nivel de birocrație încă ridicat. „Cred că merităm o calitate a serviciilor mai bună decât cea pe care o avem acum din partea statului”, a declarat Anca Vlad, în cadrul evenimentului Forbes CEE Forum 2018, referindu-se la așteptările pe care oamenii de afaceri le au din partea autorităților.
Anca Vlad a semnalat faptul că, în prezent, nu există nicio statistică referitoare la volumul investițiilor realizate de antreprenorii români, în ciuda faptului că aceștia investesc de foarte mulți ani. Observația este justificată de vreme ce, în dezbaterile publice, sunt discutate cu precădere activitățile companiilor de stat și investițiile multinaționalelor, în timp ce capitalul privat românesc este mai mereu ignorat. Antreprenorii români sunt cei mai mari plătitori de taxe și impozite, dar autoritățile îi plasează mereu într-o poziție inferioară în dialogurile publice. Totuși, Anca Vlad a declarat că reducerea impozitului pe profit i-a ajutat pe oamenii de afaceri români. Ea face o distincție între statul român și politicienii români, deși statul este condus de politicieni. Politizarea instituțiilor statului n-ar fi un lucru foarte grav dacă politicile acestora ar fi foarte bune. „Pe de o parte, există angajați ai statului care își fac datoria, iar pe de altă parte, în ceea ce privește politica din România, trebuie să recunosc că a rămas în urma economicului”. Ea s-a referit și la infrastructura deficitară din țară: ”Este o cerință absolut necesară. Nu poți să exiști în Europa fără a avea o infrastructură europeană”. Aeroportul Otopeni este o mostră de infrastructură depășită, care îi șochează pe străinii care ajung pentru prima dată în România. „Acest lucru face parte din imaginea României. Statul trebuie să se implice în sprijinirea economiei și a antreprenorilor din țară, preocupându-se constant de îmbunătățirea imaginii țării. De asemenea, statul trebuie să dialogheze cu mediul de afaceri. „Merităm mai multă atenție în ceea ce privește promovarea antreprenoriatului românesc.”
Într-o criză a forței de muncă generalizată pe piața românească, grupul Fildas – Catena își rezolvă această problemă adoptând formule inovative. Grupul are peste 6.000 de angajați și continuă să angajeze. „Căutăm tineri talentați în domeniile farmaceutic, IT și marketing. Îi găsim pentru că beneficiem de un brand puternic, iar metodele noastre de pregătire și promovare sunt cunoscute și apreciate. Dar mă întreb care este situația antreprenorilor care abia acum pornesc o afacere și care găsesc forță de muncă cu mare dificultate”, constată Anca Vlad. Ea explică faptul că firmele private românești atrag cu greutate forța de muncă pentru că se află în competiție cu firmele europene, care pot aprecia din start valoarea muncii și o răsplătesc mai bine. Anca Vlad consideră că este o falsă problemă îngrijorarea față de plecarea românilor la muncă în străinătate: „Este vorba despre mobilitatea forței de muncă. Este un drept câștigat prin intrarea noastră în Europa și nu trebuie să vedem această migrare ca pe ceva negativ. Dimpotrivă, acest lucru trebuie să-i stimuleze pe oamenii de afaceri pentru a ajunge la nivel european. Asta înseamnă un efort mai mare și o mai bună cooperare cu instituțiile statului.”
Anca Vlad a menționat că școala românească nu conferă suficient de multe abilități practice, că insuccesul la bacalaureat a jumătate din absolvenții de liceu se datorează unei programe prea stufoase – care face să le scape esențialul. Ea a recunoscut că oamenii de afaceri români încă nu investesc destul în proiecte educaționale. A dat exemplul asociației OvidiuRo și Salvați copiii, care au investit în proiecte foarte importante pentru incluziunea și educarea copiilor de vârstă preșcolară și școlară din familii defavorizate, condiție a evoluției lor de mai târziu. „Ar fi păcat să pierdem aceste resurse, păcat, pentru că există multă inteligență în România. Este nevoie de un efort național pentru ridicarea țării”, a conchis Anca Vlad.
Articol apărut în Forbes numărul 199 într-un material despre Forumul Forbes CEE, singurul eveniment regional anual organizat în România începând cu 2014 și aduce împreună editori din rețeaua Forbes din regiunile CEE și EMEA, alături de lideri internaționali din sfera politică, business și financiară.
