O treime din totalul actionarilor din firmele romanesti sunt femei, potrivit statisticilor. Rolul femeilor in afaceri devine tot mai important.
Salariile femeilor-manager din Uniunea Europeana sunt cu 23,4% mai mici decat ale barbaților, potrivit datelor Eurostat. Mai mult, un studiu realizat de institutul McKinsey Global arata ca, daca femeile ar avea un rol identic cu cel al barbatilor in piata muncii, atunci PIB-ul mondial va creste cu mai mult de un sfert, adica 28 de trilioane de dolari, pana in 2025. La nivelul Uniunii Europene, aproape 7,3 milioane de persoane dețin funcții de conducere, dintre care 65% sunt barbați (4,7 milioane) si 35% sunt femei (2,6 milioane). In Romania, ponderea femeilor asociate sau actionare intr-o firma este de circa 40%. Datele de la Registrul Comertului arata ca din 1,2 milioane de asociati sau actionari in firmele din Romania, 450.000 sunt femei.
Femeile-antreprenor au o alta viziune de dezvoltare a unei afaceri decat barbatii, iar motivatia lor este diferita de a barbatilor. Femeile urmaresc, de cele mai multe ori, scopuri sociale si au viziuni ce includ impactul pozitiv asupra comunitații. Studii academice argumenteaza ca, in Romania, femeile sunt mai degraba motivate in a deschide o afacere din nevoia de independenta si implinire profesionala pe care nu o regasesc la locul de munca, in timp ce barbatii sunt condusi de nevoia de control si provocari. De asemenea, studii sociologice arata faptul ca afacerile conduse sau deținute de femei sunt cu 14% mai orientate spre oportunitați si inițiative, cu 10% mai concentrate pe etica si integritate, cu 9% mai orientate spre eficiența si eficacitate si cu 8% mai active in dezvoltarea angajaților.
Conform unui studiu Mastercard din 2017 asupra antreprenoriatului feminin realizat in 54 de țari din lume, Romania este pe locul 28, cu doar 25,3% din totalul afacerilor deținute de femei, comparativ cu 30,8% in Spania, 29,6% in Polonia si 27,8% in Ungaria. Cadrul de reglementare si programele de susținere a antreprenoriatului par sa nu ia in considerare nevoile specifice ale femeilor, in general, si ale femeilor-antreprenor in mod specific – greutatea de a combina viata de familie cu cea profesionala, descurajarea si neincrederea, precum si stereotipurile sexiste demonstreaza ca mentalitatea colectiva privind implicarea femeilor din Romania in afaceri este inca in dezvoltare. Toate femeile aflate la conducere persevereaza in lumea competitiva a afacerilor dominate de barbati. Prin talent si ambitie se detaseaza ca lideri de afaceri si chiar magnati.
Cea mai puternica femeie de afaceri din Romania este, fara indoiala, Anca Vlad, cea care a ocupat in premiera anul trecut si primul loc in topul Forbes al celor 50 cele mai influente femei. Fondatoarea unuia dintre cele mai puternice grupuri a construit in decursul a circa un sfert de secol o afacere valoroasa. Grupul Fildas a avut conform celor mai recente date disponibile pe site-ul Ministerului de Finanțe afaceri de peste 650 de milioane de euro in anul 2016 si are in prezent peste 6.000 de angajați. Intr-o piața extrem de concurențiala, cum este cea a distribuției si a vanzarilor de medicamente, cresterea cifrei de afaceri de la an la an, cu doua cifre procentuale, asa cum s-a intamplat cu companiile din cadrului grupului deținut de Anca Vlad, reprezinta o performanța deosebita. In plus, Fildas Trading si Catena Hygeia, membre ale Grupului Fildas, sunt cotate de catre firmele de asigurare de credit comercial cu cel mai bun rating financiar din domeniul de distribuție si retail farmaceutic din Romania. In septembrie 2017, Fildas Trading a intrat, in premiera, in Top 500 cele mai mari companii din Europa Centrala si de Est, clasament realizat de firma de consultanța si analize economice Coface. Fildas Trading a intrat direct pe poziția 355, cea mai buna dintre cele opt companii romanesti nou-intrate in top. Activitatea antreprenoarei Anca Vlad nu se concentreaza doar pe afacerile farmaceutice. Anca Vlad este presedinte de onoare al Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM) si susține artele in Romania prin Galeria de Arta Contemporana Senso si prin sprijinirea multor artisti romani.
Articolul a fost preluat de pe Forbes.ro